Noaptea Sfantului Andrei
Cu totii stim deja ca in noaptea Sfantului Andrei se pune grau la incoltit. Este o traditie veche pe care in anumiti ani am uitat sa o pastrez. Astazi, pentru ca petrec foarte mult timp pe acasa, am decis ca am timp sa o urmez si sa pun copilul la treaba. Am dat jos din dulap inca de azi-dimineata cutiuta cu boabe de grau, copilul le-a numarat pe timpul zilei si pe seara le-am pus impreuna la incoltit. Cel mic parea atat de sigur pe el incat parea ca e extrem de natural ritualul. Adica el a stiut ca peste vata pusa de mine trebuie sa puna cu rabdare cat mai multe seminte. Eu as fi pus cumpatat, dar el a pus din plin. Nu stiu daca asa e mai bine. De fapt nici nu stiu cum se intampla natural. Stiu doar ca de-a lungul timpului am fost mereu restrictionata de lipsurile specifice anilor ’90 si am ramas cu aceasta teama de “a pune totul la bataie”. Apoi m-am gandit sa torn eu apa din borcanul pregatit, dar copilul a insistat ca poate singur sa faca asta si a turnat apa din borcan in primul vas si apoi mi-a mai cerut apa pentru urmatorul si apoi pentru urmatorul. Mi-am dat seama ca fiind crescut cu libertate si acces la obiecte, actioneaza natural sa le foloseasca “cum trebuie”. Si in felul asta incep sa imi placa traditiile pagane pe care le pastram inca vii.
Noaptea Sfantului Andrei are tot felul de superstitii de care nu vreau sa imi fie teama, dar pe care e bine sa le cunoastem. Draga mea bunica, nascuta in luna Noiembrie, considera mereu ca aceasta e o luna a suferintelor si astepta cu nerabdare sa treaca. Mi se parea un pic ciudat, mai ales ca eu aveam mereu o pofta de viata indiferent de anotimp. Cand am inceput sa devin mai responsabila (ca sa nu spun sa imbatranesc) am decis ca avea cumva dreptate si ca e o luna depresiva cu ploi, cer acoperit si de multe ori, in aceasta perioada, lumea primeste vesti proaste. Zilele trecute intr-o plimbare pe afara am vazut covoare dese de frunze proaspat cazute din copaci cu ocazia primei noapti geroase si oricat de frumos ar fi fost peisajul, mi-am dat seama ca de acum urmeaza zile gri. Asta e mersul naturii si trebuie sa il acceptam. Eu inca ma uit pe pozele din vara ca sa evit griurile ce ne inconjoara. Dar privind partea buna a ciclului natural, urmeaza prima ninsoare din noua iarna si asta ma bucura teribil.
Finalul lunii Noiembrie inseamna Noaptea Strigoilor. Poate ca de fapt asa resimteau oamenii natura cu schimbarile ei. Acum astept ca un copil sa cada prima zapada din sezonul 2020-2021 si care sa stearga rapid pierderea anului 2020 din calendarul meu profesional. Probabil ca toti speram sa vina un 2021 mai bun, inapoi la normal si care sa ne ajute sa uitam ca am avut un an sabatic. Nu stim cum va fi, dar am pus cu speranta si fara cumpatare grau la incoltit. Iata ca acum avem timp sa ne bucuram de traditii considerate desuete alta data.
“În cultura tradițională românească, spiritele morților se manifestă printre cei vii în perioada marcată de zilele de ajun a două sărbători mari: Sfântul Gheorghe (22 aprilie) și Sfântul Dumitru (25 octombrie). Perioada de maximă activitate este în ajunul Sfântul Andrei (29 noiembrie) moment care marchează și începutul sezonului rece.” – Folclor-romanesc.ro
Desi traditiile din noapte Sfantului Andrei se pastreaza de 3000 de ani, ele au fost integrate in practici crestine. Sfantul Andrei pare a purta o bogata lista de traditii si superstitii in noaptea ce precede sarbatoare in sine. Nu este indicat sa muncesti sau sa faci curatenie in casa, trebuie sa folosesti usturoi din plin si sa pui grau la incoltit pentru a vedea cum va fi anul urmator. Eu sunt mai pragmatica si imi place sa gandesc un pic in functie de mersul natural al vietii orice traditie. Se pare ca si agricultorii obisnuiau sa semene grau in aceasta perioada si apoi sa analizeze in Ianuarie in ce stare sunt semintele pentru a fi pregatiti pentru plantarea din primavara. Apoi usturoiul este o leguma foarte sanatoasa in contextul schimbarii temperaturii conform mersului anotimpurilor. E bun un mujdei la masa care sa scoata raceala din noi sau poate doar sa previna o posibila raceala. Cred ca traditiile sunt strans legate de ciclurile naturii si tocmai de aceea aleg uneori sa le pastrez chiar daca par depasite de vremurile pe care le traim. Noaptea Sfantului Andrei m-a prins singura acasa cu copilul si nu imi este teama de strigoi sau alte spirite. Asta si pentru ca ma simt impacata cu trecerea in nefiinta a unor oameni dragi care cred ca si-au gasit linistea si vegheaza asupra noastra. Noaptea Sfantului Andrei cu strigoi, usturoi si grau inseamna o imbinare perfecta a credintei crestine cu obiceiuri pagane.
