Paștele cu Iustin
Imi doresc ca viata sa fie exact ca poezia pe care o vad in fiecare zi desfasurandu-se in viata fiului meu. E plina de o iubire pe care o deslusesc diferita in fiecare zi. A facut 2 ani si 7 luni si Pastele cu Iustin a fost unul extrem de educativ. In primul rand cei mici nu tin cont de traditii si obiceiuri. Regula cea mai importanta in viata cu un copil este ca nu exista reguli. Aceasta regula se aplica si referitor la traditii si obiceiuri.
Am inceput in vinerea mare cu un drum la Demetra – prietenii nostri artizani de bunatati cu maia. Da, foarte bune, toate bune, si a gasit un banut pe jos. L-a luat si l-a bagat in vestuta. L-am pus la păstrare într-un borcan cu obiecte adunate cu ocazia Pastelui 2021. Paștele cu Iustin 2021 a început bine.
Am plecat sâmbătă spre bunica lui Iustin la țară și a strâns multe pietre dintr-o parcare unde ne-am oprit pe drum. La plimbare pe ulițele din sat am gasit un vreasc uscat pe marginea drumului si am inceput sa scriem pe nisip. Si ne-a fascinat foarte tare cum nisipul fin se modeleaza sub mangaierea vreascului uscat si firav de trestie. A fost prima încercare de a scrie și de a reprezenta o poveste. I-a plăcut și a reținut în soarele plăcut de mai ca vara se apropie și ca nisipul e cel mai bun prieten al lui.
Apoi am gasit o scoica in nisipul adus pentru reconstructia podului peste Bratcov. Nici eu nu stiu ce e este Bratcov. Dar am citit despre el intrucat aveam niste plangeri la adresa curateniei apei: sticle aruncate, stuf crescut mare, mizerie cat cuprinde pe maluri si in albia raului. Am găsit ca este în plan de reabilitare și poate va ajunge un pârâu frumos care traversează satul. În toate experiențele mele de mama am descoperit ca toate întrebările copilului “De ce?” sunt de multe ori și întrebările mele care completează imaginea de cunoaștere a contextului.
Nu am mers nici de data asta la biserica în noaptea de Înviere. De fapt nu am mai fost la Înviere de când eram gravida și când am decis ca vrem sa continuam obiceiul de familie imediat ce se va putea și sa mergem toți trei la biserica. Poate în 2022 reușim sa facem asta împreună.
Paștele este mereu agitat când te învârti numai în jurul meselor din familie, dar am învățat sa îl petrecem în familie în cadru restrâns și fără toate bunătățile exagerate. În trecut Paștele pentru mine însemna mers cu prietenii la biserica noaptea și apoi ziua următoare petrecut o masa cu familia în care mâncăm total nesănătos dar foarte gustos: oua cu cozonac și drob, friptura de miel cu piure și salata proaspătă.
Si apoi am ajuns înapoi acasa unde am descoperit o frunza din lamaiul casei care avea forma de inima. De unde stim cum arata o inima? Avem pernute, reprezentari pe jucarii si carti, e practic un brand mult prea cunoscut sa nu il recunoasca si copiii. Felicitari cui l-a inventat. Am pus-o și pe ea la păstrat.
Și pentru ca toate întrebările copilului mă fascinează și pe mine uite ce zice Wikipedia despre sărbătoarea de Paști:
Paștele este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în Antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.
Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștile.
Noul Testament leagă Cina cea de taină și răstignirea lui Iisus de Paștele evreiesc și exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în timpul Cinei, dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles. El a identificat pâinea ca simbolizând corpul său care va fi sacrificat curând, iar vinul – sângele său care urma să fie vărsat.
Evreii numesc Paștele (Pesah) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie ale trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului sub conducerea lui Moise. Sărbătoarea Paștelui celebrează evenimentul fondator din relatarea biblică care este eliberarea evreilor din sclavia egipteană. E legat deci de peripețiile Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în deșert (de unde interdicția pâinii dospite în mesele festive), ca și de întâlnirea lui cu Dumnezeu. Istoric vorbind, sărbătoarea repetă o practică sacrificială uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise.
