București
22 Jun, Tuesday
24° C
TOP

Mama SRL

Chai Latte To Go

Cand am inceput sa scriu acest articol eram la al doilea chai tea latte din zi. Primul a fost ales de cel mai mare sef al meu zilele astea, micutul Iustin. Da, lui ii place Chai Tea Latte cu lapte de migdale de la Starbucks. Primul a fost alegerea lui pentru ca asta avem la indemana in plimbarile noastre. De altfel era singurul loc unde intram cu el cand era extrem de mic si faceam plimbari lungi cu caruciorul. Era fascinat de lumini, de aspectul locului si de fetele zambitoare ale celor care ne serveau. Un zambet cucereste mereu un copil. Al doilea l-am ales pe drum, caci o mama ocupata inseamna plimbarile fiului dimineata si apoi munca mea sau ceva drumuri pe care trebuie sa le fac. Am nevoie de ceva timp pentru mine si incerc sa imi fac si poftele in putinele momente pe care le prind. Astfel ca am ales un 5 To Go gasit pe drum. Am gasit acolo un tanar proaspat angajat de trei zile si care nu stia sa imi spuna prea multe, dar era zambitor. Un Chai latte to go, doua vorbe, o poza cu bicicleta care nu stim de unde provine, si mi-a atras atentia. Discutia de cateva minute, o atitudine pozitiva si un loc mic linistit fac o mama sa se simta in varful lumii. Apoi am iesit iar in aglomeratie. Si am inceput sa ma gandesc pe masura ce pasii mei duceau greul corpului meu si al bagjelor.

Ce o fi acest chai tea latte sau chai latte? Care o fi povestea lui? De unde asocierea pleonastica de chai cu tea (amandoua inseamna acelasi lucru – ceai)? Contine cofeina? Are si zahar? Ce e in acea doza magica de fericire? Si ajunsa la laptop m-am pus un pic pe cautat. Intr-un articol foarte interesant de pe Wikipedia iti povesteste practic cum Imperiul Britanic si-a dorit sa elimine suprematia Chinei de pe piata de ceai din Marea Britanie si a ales o strategie inteligenta care in 10 ani a redus consumul de ceai negru chinezesc de la 90% la 10%. Asociatia Producatorilor Indieni de Ceai a militat pentru introducerea pauzei de ceai si in acelasi timp li s-a permis micilor comercianti de ceai sa vanda pe tren un ceai negru realizat dupa model britanic: cu lapte si zahar. Ceaiul negru, extrem de puternic in general, era preparat cu din ce in ce mai mult lapte si zahar. Gustul lui se domolea si devenea pe placul multora. Astfel printr-o miscare isteata monopolul chinez a fost inlaturat, iar consumul de ceai indian a crescut. 

Ceaiul pe care il consum eu astazi nu are legatura cu originalul. Poate doar denumirea sa ramana din zona aceea. De fapt Masala Chai este o categorie de ceaiuri in diverse combinatii si chiar si metoda de realizare poate fi diferita. Am inceput pasiunea pentru acest tip de ceai cu un cadou primit de la prietena mea si care avea niste plicuri absolut senzationale si puternic aromate. Procesul realizarii ceaiului devenea facil: apa fiarta, pliculet, cana si la drum. Apoi am descoperit si la Starbucks acest produs senzational si era si mai simplu: grab and go. Si ulterior Ted’s a bagat si el Chai Latte, 5 To Go a venit si el cu aceasta formula. Acum se mai gaseste si prin alte cafenele. E bine venit caci sunt mare fana. Sigur ca sunt constienta ca e o chimie in paharul acela, dar daca aceasta chimie imi da aripi, este minunata. 

Stiu ca multi vor spune ca acest ceai e facut din sirop sau din prafuri, dar poate pentru ca am terminat pliculetele de mult si inca simt lipsa mirodeniilor, imbratisez acest surogat. Poate imi aminteste de momentele de stat la povesti cu fetele. Poate e pur si simplu laptele si zaharul din el care ma fac sa ma simt mai bine. Am ales sa scriu despre ceai pentru ca mi-am dat seama pe drum ca am o stare senzationala de bine dupa ce achizitionez produsul si iau o gura fierbinte din el. Mersul pe jos in culorile acestea de toamna care imbraca toata hidosenia griului din oras in galben si rosu ma face sa ma simt bine? Poate discutia scurta cu domnul de la 5 To Go mi-a redat increderea in mine ca nu sunt doar gospodina si bona de acasa, ci am lucruri de spus. Poate tocmai spatiul acela mic si silentios, intr-o ghereta abatuta din drum, unde simti ca ai timp sa iti auzi gandurile, imi da o energie senzationala. Si apoi mi-am dat seama. Revelatia zilei: zilele astea lucrez pentru mine, fac ceva ce nu am avut curaj sa fac de mult, scriu. Si da, nu sunt platita, si practic consum din rezervele anilor trecuti. Poate ca as fi putut sa imi achizitionez ceva pe placul meu din profitul realizat, dar acum din acei bani am decis sa cumpar TIMP. Acest timp il petrec cu fiul meu si cu mine. Imi descarc mintea de toata povara unor lucruri nespuse de mult timp sau unei voci neauzite in multe contexte. Fac activitati cat mai creative si diverse cu fiul meu, iar el este fericit. Da, e un castig extrem de important din aceasta pandemie: timpul. Avem timp sa facem lucruri minunate si sa reusim sa ducem mai departe multe lucruri lasate de mult timp balta. Si poate domnul punea pulbere de gunoi in ceaiul meu, poate zaharul din el ma face fericita, poate ca sunt precum in romanele fantastice unde mi se da o potiune care sa ma faca sa rad tampit in vreme ce sunt de fapt otravita. E o lume ciudata cea in care traim. Si singurul lucru pe care pot sa il remarc este zambetul meu absolut radiant impreuna cu ridurile si pungile de sub ochi. Stiti cat de mult conteaza acest zambet de sub masca? Asta e de fapt ce conteaza in tot acest tumult de senzatii si dorinte. Lectia pe care o sustin dintotdeauna este ca in viata conteaza ca alegerile facute sa ne faca sa ne simtim bine cu noi insine si sa ne acceptam imperfectiunile ca virtuti. Un chai latte to go dulce si bun imi da o stare de bine, deci e alegerea potrivita pentru mine. 

Post a Comment