București
28 Jan, Thursday
-1° C
TOP

Mama SRL

Vremea tartacutelor de Sfantul Dumitru

Tartacuta are un sens peiorativ in limbaj popular desi literalmente este titlul dat unui anumit tip de dovleac. Anul acesta dovleacul sau tartacuta a devenit inspiratie pentru mine si pentru activitatile cu fiul meu. Am facut o mica oprire la piata sambata si am gasit fix ce imi doream: un dovleac necomestibil pe care sa il scobim si sa il lasam la uscat spre deliciul celui mic. Am zis ca e vremea tartacutelor de Sfantul Dumitru. Am planificat activitatea pentru duminica si a iesit minunat. Ce e frumos este ca intr-un fel ne-am adaptat unei traditii vechi. Adaptat pentru ca de fapt doar am scobit dovleacul si am facut focul in el. Ne-am amintit si de cei care nu mai sunt printre noi si in felul asta am petrecut o duminica in familie. Uneori si cand vrem sa construim ceva nou ne lasam purtati de inspiratie pe carari batatorite de sute de ani. 

Pentru ca 2020 a fost un an extrem de ciudat am decis ca anul acesta sa invat copilul sa faca cat mai multe lucruri. Si in luna Octombrie am decis sa incercam ceva din sarbatoarea de Halloween cum am invatat-o eu in scoala. Totusi o bunicuta inteleapta m-a invatat pe un grup de pe Facebook ca si in traditia popular romaneasca avem ceva asemanator de Sfantul Dumitru. In ajunul sarbatorii se face foc si tinerii sar peste acest foc. Am aflat despre acest obicei pe 25 cand aveam deja dovleacul si eram pregatiti de a-l sculpta si a pune lumina in el. Nu stiu cum va fi lumea in care va trai cel mic ca adult, dar stiu ca pe mine experienta asta multiculturala m-a ajutat sa fiu mai deschisa spre nou. Asa ca am decis ca si fiul meu e cazul sa invete cat mai multe din culturi diferite. Sigur ca partea romaneasca de sarbatori nu mai este atat de prezenta in mediul cool in care traim, dar da, il invat tot ce cunosc sau simt ca fiind realitatea locala. Clar cultura americana este peste tot prezenta. Nu stiu cand am depasit eu personal afinitatea pentru cultura americana, apoi inversunarea impotriva ei, dar cu siguranta pot spune ca astazi am invatat sa gandesc mult mai creativ si datorita invataturilor multiculturale de care am avut parte. Si cred ca asta vreau sa faca si fiul meu. Poate se va duce sa studieze culturi straine si apoi poate sa ramana acolo sau sa revina sa aplice in context local, adaptat la stilul nostru de viata, lucrurile bune. Sunt o etern optimista ca lucrurile vor fi mai bine si nu vreau sa pierd asta. Sper ca aceasta occidentalizare pe meleaguri apropiate rusiei sa nu ne faca iarasi sa ne pierdem tartacuta in influenta exclusiv straina. E foarte buna aceasta influenta, dar sa nu uitam ca e important sa avem si cum sa o implementam adaptata la realitatea locala. Asa ca am castigat un superb cap de dovleac si jumatate de ora din atentia copilului. 

Am zis sa pun si cateva detalii practice mai jos ca poate mai dau idei si altor mame. Dovleacul acesta are o structura de radacinoasa si este destul de greu de patruns. Coaja este subtire, dar fructul in sine nu este moale si necesita ceva efort pentru a fi crestat. Eu am apelat la taierea motului cu un cutit de carne, apoi pentru crestare am folosit un curatator de miez de fructe. Astfel am obtinut si niste forme interesante din care vreau sa ii mai fac celui mic ceva creativ. Le-am pus momentan la uscat. Apoi semintele din interior le-am scos, le-am spalat si pus la uscat pe balcon. Si acelea sunt materie prima de joaca. In primul rand pot fi aruncate de oricate ori si chiar daca pica in mancare nu se supara nimeni. Sunt doar seminte de dovleac. Apoi dovleacul a capatat ochi – doi ochi rotunzi – un nas in forma de triunghi si o gura ceva mai rudimentara. Pentru ca alegerea dovleacului nu a fost cea mai fericita. aici pot spune ca incepatorul din mine s-a vazut rapid, a trebuit sa ii fac niste ajustari la partea de jos. E nevoie sa fie cat mai rotund ca sa poti sa ai un rezultat bun. Daca totusi alegi ca mine ce ti se pare ca vezi potrivit dupa paravanul de plexi din piata sa stii ca exista solutii. Poti sculpta baza ca sa stea drept si sa ai un soldatel care sta bine 🙂 E o joaca. Cel mic nu va fi probabil extrem de atent la ce faci tu acolo, dar va retine suficient ca in anii urmatori sa iti ceara el sa faceti asta. 

Pumpkin head la putere as numi aceasta activitate. Cumva pe noi mamele ne calmeaza, iar ei se bucura cand pot pune manute pe tot felul de bucati de dovleac. Nu vor sa se murdareasca in mod normal? Nu-i nimic, dovleacul ii va invata ca e ok si nu e nicio panica daca o fac. Si uite asa va promit 30 de minute de distractie. 

Lumanarea din interior trebuie sa aveti grija sa fie cat mai lata ca diametru sau baza ca sa lumineze bine. Sigur ca in lipsa de altceva merg si pastilele mici. Cea mai importanta lectie este sa nu lasati dovleacul in flacari nesupravegheat. E exagerat spus in flacari, dar intelegeti ce spun. Eu l-am pus intr-o tavita de metal si pe balcon. Sper sa fi fost o decizie inteleapta. De fapt am stins lumanarea inainte de culcare si e impresionant sa ii dai foc seara. 

Fie ca lumea celui mic va fi un regim democratic, o anarhie sau o societate dictatoriala, stiu ca prin lectiile date prin aceste activitati ii deschid universul de cunoastere. Invata despre plante, invata sa primeste sa inteleaga perspectivele ulterioare ale dezvoltarii sale. Asa ca tartacuta a fost la putere saptamana asta. E vremea tartacutelor in prag de Sfant Dumitru sau de Halloween si in multe zone oamenii fac asta din traditie sau dupa un exemplu. Imi place si am decis sa il invat si pe cel mic sa faca asta. Happy Halloween si o noapte a spiritelor cat mai plina de haz!

Post a Comment