Sarbatoarea lui Craciun
2020 a fost un an atipic, care mie mi-a lasat timp pentru introspectie si pentru multe ganduri asternute pe hartie. In sfarsit am avut timp sa analizez sau sa imi amintesc si sa arunc in online pareri sau chiar scrieri mai ample. Craciunul nu avea sa fie unul tipic pentru multi, dar pentru mine si familia mea, sarbatoarea lui Craciun de anul asta este exact cum imi doream sa fie de fiecare data: linistita si acasa. Sa nu mai avem mesele acelea grele si sa ne bucuram in tihna de fiecare moment petrecut impreuna. Asa ca anul acesta am fost si noi in ton cu toti ceilalti.
Am mai scris cu ceva timp in urma ca nu cred ca trebuie sa pastram toate traditiile, ci ca este frumos sa ne construim impreuna ca familie obiceiuri sau poate sa ne lasam purtati de neprevazut. Am planificat multe evenimente, iar de cele mai multe ori am descoperit cat de bine ni s-au legat lucrurile cand am fost mai relaxati si am acceptat sa vina orice cu zambetul pe buze. Asa am facut si anul acesta. Am lasat cu relaxare lucrurile sa curga de la sine. Am decis sa ne lasam familia extinsa sa faca sarbatorile in tihna si sa apucam sa ne bucuram doar noi trei de momentele noastre. Am plecat cu toate bagajele si ne-am aranjat in casuta de la munte. Dar pana sa plecam, am organizat si acasa o atmosfera de sarbatoare. Copilul a fost impresionat de bradul de acasa si asta ne-a bucurat. Incercam sa il invatam si ca e important sa aprecieze fiecare cadou primit, asa ca am deschis doar cate un cadou de Mos Nicolae, apoi am pastrat de la bunici pentru Craciun.
In anul acesta special am decis sa facem doi brazi: unul inainte de Mos Nicolae – un brad sintetic care a inglobat toate decoratiunile stranse de-a lungul anilor. Am impodobit bradutul cu toate decoratiunile vechi, noi, reciclate, refolosite, facute manual de mine si inca multe alte idei pentru a uni vechi, nou, colorat si pestrit. Apoi pe al doilea l-am facut natural in casa de la munte pentru Craciun. Si am avut noroc sa gasim exact ce cautam fara sa planificam: un brad natural mic si bogat si la un pret corect. Am fost amandoi atat de incantati incat parca traiam emotia copilariei. In sfarsit aveam bradul perfect si fara un pret piperat. Cel mic s-a bucurat de luminitele bradului, dar noi ne-am bucurat de mirosul de brad, de bogatia bradului, de frumusetea lui chiar daca era mic si asta ne dadea incredibil de multa emotie. Stateam ca doi Grinch care chiar imbratisam frumusetea asta de pomisor din viata noastra. Apoi ne-am dat seama ca e un fel de molid. Dar cui ii pasa? E ca in povesti? E tot ce am visat sa avem vreodata? El e! Asta e bradul nostru. Asta e realitatea pe care ne-am imaginat-o atata timp si pe care nu am avut noroc sa o vedem pana in 2020. Foarte bine! In sfarsit am gasit si vazut frumosul!
Si am reamintit despre chinuiala pe care o sufereai cu bradul natural: adu-l acasa, ciopleste-l si pune-l in suport, apoi gaseste un vas in care sa pui apa. Si acum totul e atat de simplu: un suport gandit sa aiba stabilitate si sa poti pune si apa si care are suruburi ca sa se adapteze diametrului trunchiului de brad. Alta viata! Si ne-am dat seama cat de din epoca de piatra erau sarbatorile noastre. Si totusi noi eram mai fericiti ca parintii nostri. Ei nu aveau nici macar brad in fiecare casa. Si eu ma bucur sa am inca decoratiuni de cand eram mica. Pastrez amintiri despre brazi impodobiti pe 22 sau 23 decembrie, de sarbatori rapide si in care traiam frumusetea unui cozonac la micul dejun si filmele de la televizor. Acum avem o luna de vacanta si anul acesta avem aproape un an de liniste si sarbatoare.
Bradul individual prezent in fiecare casa cred ca e o inventie a generatiei mele si ma bucur sa am parte de asa ceva, ba chiar sa ii putem organiza doi brazi fiului meu. Pomul de Craciun, asa cum il cunoastem noi astazi, decorat cu globuri in care se reflecta lumina scanteietoare a lumanarilor sau a instalatiei electrice, nu a fost dintotdeauna impodobit astfel. Pana in secolul al 15-lea, crengutele verzi cu care erau impodobite casele cu ocazia Craciunului, ca si darurile pe care le faceau oamenii unii altora, erau considerate traditii pagane. Oricum ar fi ele, e frumos sa primesti un cadou. Dar noi am devenit atat de rasfatati incat primeam mult prea multe si prea scumpe cadouri. Pandemia asta ne-a adus putin cu picioarele pe pamant si ne-a reamintit ca nu e tocmai potrivit sa fim asa de rasfatati si ca o criza poate veni oricand dupa o perioada de puternica crestere economica. Am reanalizat foarte repede ce inseamna acest Craciun si daca pana acum traiam cu senzatia ca e o porecla a indemnului “Plateste!”, anul acesta am rasfatat doar copilul. Cadourile luate au fost din sfera intelectuala pentru ca mi-am definit mult mai bine prioritatile. Si cum educatia copilului este cea mai importanta, mi-am dat seama ca si noi adultii avem inca nevoie de educatie cu ocazia evolutiei la care asistam. In plus sarbatoarea nu e deloc prietenoasa cu natura. Pomul care se taie si se arunca, ambalajele care sunt de unica folosinta si decoratiunile care se reinnoiesc in fiecare an. Pare ca la final de an iti prisosesc banii foarte tare si iti bati joc de planeta cat mai mult. Si cand ma gandesc ca in copilaria mea Mos Craciun nu era asa important si nu se iroseau aiurea niste bani. Nici nu prea vedeai colindatori. Anul acesta am primit 2 copii la colind la Bucuresti de pe la mijlocul lunii. Era devreme, dar pentru ca erau doi copii amarati, am decis sa ii primim. Apoi aici am avut parte de un grup dragut de copii mici, toti copiii din bloc. Ma bucur tare mult ca cel mic a fost impresionat de obicei. In ajunul Crăciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul. E momentul perfect sa pui cadourile sub brad cat cei mici lipsesc. Dar eu nu am pus atunci, ci am asteptat sa adoarma, ca sa ii pun cadourile. La fel pare ca au facut si vecinii intrucat se tot aud portbagaje trantite in parcare. Pare ca toti am depozitat in masina cadourile de la Mosu’. Hai sa vedem ce iese din aceasta generatie si mai rasfatata. Poate ca ei ca adulti nici nu vor mai pastra asa o traditie.
Acum ma bucur de “Last Christmas” si “All I Want For Christmas Is You”, “Leru-i ler” si “Trei pastori”, spre disperarea sotului. Ce inseamna norocul de a lansa un hit pe care lumea sa il fredoneze pe toata planeta in fiecare an? Poti trai linistit din acea lalaiala. Si lumea nu mai asculta O, brad frumos si O, ce veste minunata.
Aproape toate aceste traditii vin din perioada pagana si ele s-au transformat impreuna cu povestile biblice ale nasterii Domnului in prag de Craciun, dar cui ii mai pasa ca e pagan, ca inainte emblematic era solstitiul de iarna din aceasta perioada, ca in alte credinte sunt sarbatori asemanatoare sau ca noi crestinii sarbatorim nasterea Domnului? Cred ca toti intelegem diferit ce inseamna Craciunul in ultimii ani, dar anul acesta a fost un prilej sa ne bucuram de ce avem: familia si prietenii apropiati. Sarbatoarea lui Craciun este o intrepatrundere de pagan, crestin si comercial care ne face sa ne simtim bine intr-un rasfat de cadouri.
In plus pe 25 decembrie ii sarbatorim si pe Cristieni. La multi ani, dragilor!
