Mama SRL

Zilele astea am timp mult de gandire si, pe masura ce traiesc tot mai multe emotii alaturi de copil, gasesc si raspunsuri la intrebari pe care nu am indraznit sa mi le pun pana acum. Una din ele se refera la de ce traiesc aici. De ce am ales sa traiesc in Romania? Pentru ca daca am iesit cu copilul pe strada si daca am fost atenta, nu am fost atacata de niciun hot. Si daca am iesit noaptea din casa, nu mi-a fost frica de nimic si nu mi s-a intamplat nimic. SI daca am adormit cu usa descuiata, nu mi-a intrat nimeni in casa. E drept locuiesc la aproape ultimul etaj al unui bloc vechi si probabil ca hotii nu sunt asa sportivi. Si daca am venit noaptea tarziu de pe la filmari, am intrat prin spatele blocului fara sa imi fie teama. 

Am ales sa locuiesc in Romania pentru ca am vazut cum infractionalitatea scade pe masura ce crestem ca stat si cum in alte tari riscurile sunt mult mai mari. Sigur, exista intotdeauna Emiratele, care reprezinta un loc ideal pentru cresterea unui copil: nu ai infractionalitate, scolile sunt toate incinte inchise cu baza sportiva si varietatea curriculumului este exceptionala, unde ansamblurile rezidentiale au tot ce ti-ai putea dori, unde mergi peste tot cu masina si nu ai parte de oameni ai strazii. Dar, realist vorbind, imi doresc sa cresc un copil responsabil intr-o lume adevarata. Nu stiu cum va fi lumea in care va trai ca adult, dar imi doresc sa fie mereu capabil sa se descurce. Si daca nu vede exemple in jurul sau, nu va invata. Romania este totusi o realitate in materie de lectii de viata. Si fiul meu o imbratiseaza asa cum e. Se saluta cu domnul-fara-nume-si-fara-casa cu care poarta discutii. Sigur, discutia dintre un copil de 2 ani si un adult de 55+ ani, care din cand in cand umbla curat, nu este tocmai o discutie complexa. Dar copilul nu face diferenta intre un vecin si vecinul special de pe strada. Astfel ca ma simt in siguranta sa interactioneze chiar si in aceste vremuri. 

Si acum o sa enumar cateva lucruri care m-au facut sa imbratisez Romania ca loc unde sa imi cresc copilul dupa ce am vazut alte locuri din Europa. Sigur ca recunosc problemele unei metropole, aglomeratia si zgomotul urban, efectele poluarii, dar si alte capitale sufera de aceste probleme. In plus, in Bucuresti nu esti tocmai la fel de aglomerat precum marile orase europene. Da, la Londra am apreciat ca, orice nivel de venit ai avea, mergi pe jos, cu taxiul sau cu mijloacele de transport in comun. Insa acolo te simti mic si infim. Sunt multi locuitori, nu cunosti aproape pe nimeni chiar daca ai multi prieteni, costurile pentru intretinere sunt mult mai mari ca in Bucuresti. Sa locuiesti singur cu chirie in Londra nu este asa usor, preturile fiind foarte mari. Iar a locui la periferie inseamna 2 ore pierdute pe drum zilnic. In Bucuresti gasesti apartament de vanzare sau sa inchiriezi la un pret decent in oras daca ai un loc de munca platit peste salariul mediu. In plus la Londra m-am simtit extrem de mica intr-un oras mare si am vazut oameni din acelasi domeniu cu mine, dar, care desi erau platiti mai bine, puterea lor de cumparare era mult mai mica. O alta tara considerata minunata pentru expati este Cehia, loc unde mi-am dat seama ca America si China preluasera controlul si intr-o spoiala desueta se complaceau niste aparent nationalisti. In Ungaria am vazut luxul si opulenta unui imperiu decazut, cu multi oameni ai strazii si putini oameni cu un nivel de trai decent. In Grecia am vazut ca oamenii investesc cu adevarat in ce conteaza: case si terenuri, iar masina are cea mai scazuta prioritate. In Franta in anumite zone m-a speriat densitatea mare de populatie musulmana cu capete acoperite, cu grupuri de tineri arabi care stau la coltul strazii si care comenteaza cand trece o femeie crestina. La fel se intampla si in Bruxelles – oras unde Parlamentul European a decis sa isi aiba sediul. In Italia nu pot sa spun ca imi place altfel decat ca turist. Pare un loc incarcat de istorie si as umbla in lung si in lat sa o vizitez. Cum as putea sa traiesc intr-un muzeu? In Franta sau in Italia oamenii traiesc diferit. In Olanda as putea trai, dar vremea chiar ma face sa cantaresc temeinic. Plus ca Olanda si Danemarca sunt doua tari extrem de reci. Sigur, raceala lor mie imi place. Dar asta pentru ca in vacanta prefer sa fiu lasata in pace. Dar raceala lor nu vinde cultura, deci probabil ca as trai in mediul meu. Austria este o alta tara cu lume autoizolata. Si daca nu ar fi fost pandemia, tot ar fi existat indiferenta. Sa nu uitam ca la ei au fost cazuri socante de fete abuzate de tati de ani de zile si nimeni nu a vazut nimic. Si psihologic asta spune multe. Pentru mine care sunt satula de ce spune lumea sigur ca e bine, dar pe termen lung, nu as vrea sa i se intample copilului ceva si sa nu am niciun aliat in jur. Am enumerat toate tarile? Da, nu am mentionat Serbia si Bulgaria. Serbia e o tara extrem de occidentala in ciuda puternicei influente rusesti. Nu as putea trai acolo dintr-un simplu motiv. Toata mancarea lor pare nesanatoasa. Din Bulgaria am vazut prea putin, dar sincer nu prea ma las impresionata de comunicatele evolutiei lor favorabile in lupta contra coruptiei. Cred ca asta e un alt criteriu dupa care as alege tara: nivelul coruptiei. Am uitat Germania: mama dreptatii. Da, nu as putea sa traiesc acolo desi sunt cateva zone superbe unde m-as mai duce in Germania. Este mult prea rece si as fi mereu privita ca o straina indifefent de faptul ca vorbesc limba sau nu. In afara Europei, exista acea oaza de soare din Dubai, unde am vazut un taram perfect pentru a creste un copil in siguranta, dar intr-un mediu extrem de septic si unde parca eram intr-o gradina zoologica. Nu puteam merge nicaieri pe jos, nu aveam libertatea de a vedea ceva frumos dincolo de mall, hoteluri, ansambluri rezidentiale si constructii noi de cladiri de birouri. Si acum am enumerat toate tarile in care am calatorit sau unde am fost cu treaba si motivele pentru care am realizat ca nu pot trai acolo. Si principalul motiv petnru care raman sa traiesc in Romania este ca aici cu putin efort ai un nivel de trai decent. In oricare dintre tarile europene trebuie sa faci eforturi mari ca sa duci acelasi trai decent. Si uite si impactul pandemiei asupra Europei care dovedeste ca Romania este o tara buna de trait. 

Imi doresc mult sa gasesc acel paradis cu o lume civilizata, calda, unde sa ma simt binevenita. Sincer, nu cred ca exista. Nu m-au tinut ai mei nicio clipa sa nu plec din tara. Am ales sa nu fac asta. Am ales sa traiesc in Romania. In fiecare zi gasesc lucruri gresite pe care incerc sa le indrept. Uneori e vorba chiar de comportamentul meu, alteori e vorba despre comunitate sau chiar despre membri familiei. Si fac asta pentru ca stiu ca pot schimba lucrurile in bine. Si asta incerc sa fac pentru cine vrea sa citeasca. Cate o picatura care formeaza oceanul.