București
11 May, Tuesday
22° C
TOP

Mama SRL

omul este asteptarea principala in alegeri

Omul este asteptarea principala in alegeri

Alegerile trecute au venit cu o ezitare si totusi hotarare din partea mea. Nu se mai putea cu ce se intampla in Bucurestiul asta. Am crezut ca trebuie sa vina oameni tineri si care au invatat o data cu mine ce inseamna libertatea. Cred ca omul trebuie sa fie asteptarea principala in alegeri. Am ajuns la aceasta concluzie intr-o sambata seara la supermarket cand ne grabeam sa luam un brad si sa pregatim Mos Nicolae pentru copil. Ce anume m-a enervat atat de tare la cumparaturi? Faptul ca tinerii ca noi stiau sa se urce la parcarea de la etajul 2 si nu incurcau traficul de la etajul 1, unde multe masini erau parcate neregulamentar. Intre ei se numara si vecinul varstnic care nu stie sa conduca, care are masina lovita pe toate partile si care parcheaza aiurea. Si de data asta parcase pe o zona unde nu se parcheaza, dar, pentru ca asa au fost invatati cei batrani ca cineva trebuie sa le tina loc si ca in functie de rangul in partid trebuie sa li se respecte drepturile, si acesta considera ca i se cuvine. Are o stare de sanatate impecabila si doar indolenta il face sa fie dezagreabil.

Da, despre asta este trist ca este vorba. Trebuie sa schimbam mentalitatea comunista din functii unde mai pot detine puterea de impresionare. Nu ne mai trebuie asta. Si da, recunosc as vota un tanar daca imi da si impresia unui control si a unei maturitati. Asa m-am dus eu la vot. Cu aceste ganduri. Si am fost atat de optimista. Apoi m-a lovit. In plin. Nu am reusit sa imi revin. Adica oamenii tineri ca mine au ales niste necunoscuti extremisti cu valori nerealiste. De unde au aparut oamenii astia? Cine este acest partid despre care nu am auzit niciodata? Au urmat multe intrebari. Am avut multe semne de intrebare asupra propriului rationament. Nu, nu as fi votat acel partid, dar nu o sa dezbat aici de ce. Totusi cum a aflat diaspora de acest partid? Adica nu stiu, dar in ’90 la primele alegeri libere oamenii au votat si cu PNT si cu PNL in virtutea unor amintiri sau lectii primite in familie. Era o traditie de familie sa fii taranist sau liberal. Dar in egala masura cu cele doua partide la un loc, a iesit invingator FSN, care era un partid promovat prin oameni prezenti la asa-zisa revolutie. Mai tineti minte cand s-a intrerupt emisia? Stiti cand pica lumina intr-un spectacol la teatru si pe scena se plimba decoruri si intra si ies actori. Aceeasi senzatie au avut-o cei care mai mergeau la spectacole si care au urmarit spectacolul. Ceva se petrecea acolo. Era o schimbare de act. Ei erau regizorii si actorii acelui show din decembrie, deci cele mai vandute bilete i-au adus in fata la alegeri. Dar acum? Acum practic de unde au aflat oamenii ca exista un asemenea partid? Ce show au facut acesti oameni? De unde a venit omul, liderul, care sa convinga? Si iata ca toate parerile si lectiile mele de viata au fost daramate de o simpla intamplare. A fost momentul cand am inteles ca traiesc intr-o Romania diferita de tot ce se intampla de fapt. Traiesc in lumea in care nimic nu se poate schimba, dar unde uneori pot aparea bufoni care sa tina un pic publicul ocupat cat in sala se intampla ceva.

Da, am trait si efectele unei uniuni a Conventiei Democratice plina de oameni pregatiti profesional, dar care nu aveau experienta sa poata conduce tara. Da, sunt constienta de multitudinea de diplome obtinute fara merit de catre tineri si de catre oameni in floarea varstei. Da, sunt multe lacune in educatia acestor tineri crescuti mai mult decat cu cheia la gat. Acesti tineri, ca si mine de altfel, au avut parte de lipsa parintilor de langa ei in momentele cheie ale copilariei si adolescentei. Acest lucru se reflecta in multe din alegerile societatii noastre. Totusi, cred ca a disparut perioada meritocratiei. Cred ca e momentul sa lasam tinerii sa preia si sa se loveasca cu capul de sus purtand sceptrul in mana. Cred ca numai asa putem invata cu totii ce inseamna sa fim liberi. Conducerea presupune esec in egala masura cu succesul. Cred ca ne trebuie asumarea esecului si trebuie sa invatam sa acceptam ca si guvernantii pot gresi. Dar cu cat esti mai tanar, cu atat esti mai dornic de afirmare si vrei sa nu dezamagesti, asa ca poti sfarsi deservind mai multor interese decat ai vrea.

Si de fapt de aici a pornit rationamentul meu in alegeri. Am inteles in sfarsit ca cei tineri vor sa dovedeasca si ca cei tineri nu stiu inca sa fie supusi. Am realizat asta analizand cat de putine limite are un copil. Si cred ca un tanar va calca mereu in picioare mana care il hraneste fara sa isi dea seama. Si astfel se pot produce dezechilibre, dar la fel de bine se pot restabili echilibre. Poate parea ilogic ce spun eu aici, dar 30-40 de ani ar trebui sa fie varsta potrivita pentru a conduce zilele astea. Astfel de oameni trebuie sa dovedeasca si sa sparga bariere. E momentul sa nu mai vedem “the ducks and the trucks” si sa intelegem “dacii si tracii” in contextul european si nu din povesti desuet manipulate. Suntem parte din Uniunea Europeana si e momentul sa alegem tineretul care sa ia decizii, dar sa pastram un exemplu de urmat in alesii nostri. Un partid cu pareri extremiste nu este niciodata un exemplu bun.

Experienta inseamna coruptie e tot ce mi-a dovedit mie istoria de la 1989 incoace. Intrucat institutiile statului s-au dovedit extrem de corupte, ar fi nevoie sa eliminam problema improspatand gradina. Traim intr-o tara in care puterea e a celui care da spaga. Indiferent de asteptarile alegerilor, trebuie sa intelegem ca fiecare candidat duce in spate sponsorizarile si ajutorul primit pentru castigarea alegerilor. Da, este vinovat pentru faptul ca duce aceasta povara. Dar pana la urma el, omul, ne-a convins pe majoritatea sa il votam. Fie ca a fost singur sau intr-o echipa masiva, el a reusit aceasta performanta. Si inca o lectie invatata este ca traim intr-o lume in care nebunia pietrei aruncate in lac este mereu urmarita cu enorm de mult interes, astfel ca cei care se duc dupa ea, nu fac altceva decat sa satisfaca interesul public. Am tot citit pareri despre intrarea in parlament a partidului necunoscut. Multi spun ca am uitat de o categorie sociala. Eu cred ca nu am uitat de ei. Eu cred ca i-am ignorat pentru ca am crezut ca ignoranta ii va ambitiona sa isi depaseasca neputinta de a se adapta societatii. Ei bine, ei, tocmai ei, au ajuns sa escaladeze zidul. Ei practic ne-au dovedit ca se poate. Sigur, putea fi mai grav. Este deja destul de grav. Nu vreau sa compar cu exemple din trecut, dar vreau doar sa sper ca lumea in care va trai copilul meu va fi mai buna decat orice vedem noi astazi ca perspectiva. Desi incerc sa il cresc cat mai bine, imi dau seama si ca uneori gresesc. Dar nu as trai eu impacata cu mine si cu propriile alegeri daca nu as da ce e mai bun pentru lumea asta. Si as vrea sa elimin preconceptiile pe care le am la adresa alesilor prin exemple. Astept exemple care sa ma contrazica. Vreau sa vad rezultate care sa ma convinga ca ma insel. Tara lui… este despre obiceiurile gresite. Tocmai asta vreau sa schimb.

Sursa foto: Pexels.

Post a Comment